<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Despre Imaginarium si alti demoni</title>
	<atom:link href="http://www.wetpaper.ro/2010/02/imaginarium-dr-parnassus-terry-gilliam/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.wetpaper.ro/2010/02/imaginarium-dr-parnassus-terry-gilliam/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=imaginarium-dr-parnassus-terry-gilliam</link>
	<description>Music Recommended</description>
	<lastBuildDate>Thu, 26 Apr 2012 12:17:36 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.2</generator>
	<item>
		<title>By: raileanu</title>
		<link>http://www.wetpaper.ro/2010/02/imaginarium-dr-parnassus-terry-gilliam/comment-page-1/#comment-2003</link>
		<dc:creator>raileanu</dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 11:48:05 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.wetpaper.ro/?p=994#comment-2003</guid>
		<description>diavolul nu e niciodata rau. e inteligent. iti ofera avantaje care duc la dezavantaje. a facut bine gilliam ce a facut cu tom waits. si de altfel, tom waits nu ar fi putut niciodata sa fie un diavol horror. e diavolul celor mici din arabela. nici nu poti sa te superi daca iti apare in vis.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>diavolul nu e niciodata rau. e inteligent. iti ofera avantaje care duc la dezavantaje. a facut bine gilliam ce a facut cu tom waits. si de altfel, tom waits nu ar fi putut niciodata sa fie un diavol horror. e diavolul celor mici din arabela. nici nu poti sa te superi daca iti apare in vis.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: gummo</title>
		<link>http://www.wetpaper.ro/2010/02/imaginarium-dr-parnassus-terry-gilliam/comment-page-1/#comment-2002</link>
		<dc:creator>gummo</dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 11:37:42 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.wetpaper.ro/?p=994#comment-2002</guid>
		<description>Mi s-a părut interesant de văzut ce schimbări a adus Gilliam scenariului după moartea lui Heath. Surprinzător, între &lt;a href=&quot;http://www.docstoc.com/docs/8742325/Doctor-Parnassus-Screenplay&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;varianata din 2007&lt;/a&gt; şi &lt;a href=&quot;http://www.sonyclassics.com/awards-information/theimaginariumofdoctorparnassus_screenplay.pdf&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;cea din 2008&lt;/a&gt; sunt foarte puţine desincronizări, ceea ce mă face să cred că dl Gilliam a fost foarte-foarte norocos să apuce să filmeze materialul cu Heath în afara Imaginarium-ului. Aşa, a fost nevoie doar de o idee salvatoare şi câteva mici modificări de amănunt. De exemplu, schimbarea numelui în scena primei femei Vuiton: în varianta iniţială Tony se prezintă simplu ca fiind &quot;Tony&quot;, în film însă ezită între mai multe nume (într-un final devenind Barry).

Ca poveste, nu ştiu dacă introducerea celor trei ipostaze ale lui Tony a avut un impact pozitiv, cred că a creat confuzie, fiind destule diferenţe ca act actoricesc între cei patru. Ştiind însă înlănţuirea faptelor reale, rezolvarea pare mai mult decât onorabilă, însă şi filmul devine mai mult un film despre &quot;Heath şi prieteni&quot; decât un basm de sine-stătător.

Am mers la cinematograf setată să iubesc filmul ăsta, însă aşteptările nu au fost atinse (tocmai fiind duse atât de sus). E un film frumos, însă nu memorabil.

Deşi e o peliculă peticită, are părţi interesante asupra cărora se cade să stăruim pentru câteva momente. Mi-ar fi plăcut să vorbiţi mai mult despre Waits şi dedublarea sa perfectă, despre cum diavolul nu pare să fie de fapt întruchiparea răului şi mai degrabă ideea de diavol pare să fie în oameni (în final, personajul negativ suprem nu e Mr Nick, dar mai degrabă Tony), despre cum Anthony şi Anton par să fie extremele ofertei masculine, unul lascivitate matură, celălalt onestitate idealistă (şi cum Gilliam alege să livreze în final un fairy-tale). Şi altele, şi altele. But that&#039;s just me. :)</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Mi s-a părut interesant de văzut ce schimbări a adus Gilliam scenariului după moartea lui Heath. Surprinzător, între <a href="http://www.docstoc.com/docs/8742325/Doctor-Parnassus-Screenplay" rel="nofollow">varianata din 2007</a> şi <a href="http://www.sonyclassics.com/awards-information/theimaginariumofdoctorparnassus_screenplay.pdf" rel="nofollow">cea din 2008</a> sunt foarte puţine desincronizări, ceea ce mă face să cred că dl Gilliam a fost foarte-foarte norocos să apuce să filmeze materialul cu Heath în afara Imaginarium-ului. Aşa, a fost nevoie doar de o idee salvatoare şi câteva mici modificări de amănunt. De exemplu, schimbarea numelui în scena primei femei Vuiton: în varianta iniţială Tony se prezintă simplu ca fiind &#8220;Tony&#8221;, în film însă ezită între mai multe nume (într-un final devenind Barry).</p>
<p>Ca poveste, nu ştiu dacă introducerea celor trei ipostaze ale lui Tony a avut un impact pozitiv, cred că a creat confuzie, fiind destule diferenţe ca act actoricesc între cei patru. Ştiind însă înlănţuirea faptelor reale, rezolvarea pare mai mult decât onorabilă, însă şi filmul devine mai mult un film despre &#8220;Heath şi prieteni&#8221; decât un basm de sine-stătător.</p>
<p>Am mers la cinematograf setată să iubesc filmul ăsta, însă aşteptările nu au fost atinse (tocmai fiind duse atât de sus). E un film frumos, însă nu memorabil.</p>
<p>Deşi e o peliculă peticită, are părţi interesante asupra cărora se cade să stăruim pentru câteva momente. Mi-ar fi plăcut să vorbiţi mai mult despre Waits şi dedublarea sa perfectă, despre cum diavolul nu pare să fie de fapt întruchiparea răului şi mai degrabă ideea de diavol pare să fie în oameni (în final, personajul negativ suprem nu e Mr Nick, dar mai degrabă Tony), despre cum Anthony şi Anton par să fie extremele ofertei masculine, unul lascivitate matură, celălalt onestitate idealistă (şi cum Gilliam alege să livreze în final un fairy-tale). Şi altele, şi altele. But that&#8217;s just me. :)</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

