Massive Attack – Heligoland

Massive Attack
Album: Heligoland
Electronica
Aparut pe 8 Februarie 2010

Massive Attack sunt considerati progenitorii Trip Hop-ului. Primele lor trei albume, deja clasicele Blue Lines, Protection si Mezzanine, detinatoare de rating-uri maxime in media muzicala, au creat imaginea unei trupe care poate veni mereu cu ceva nou, reinventand muzica si eclectismul, dand dovada de creativitate la nivel de orchestratie, colaborari cu alti artisti, conceptual prin versurile si temele abordate  si chiar si vizual, cu ajutorul a mai multor regizori, prin clipurile pieselor lor. Incepand insa cu al treilea album, 100th Window, pe o scena muzicala pe care stilul lor deja avea foarte multi urmasi, Massive Attack au incercat sa schimbe ceva in muzica lor. Nu putem spune ca ce a iesit s-a bucurat de un succes similar cu cel al primelor 3 albume.

In cazul celui de-al cincilea album, Heligoland - pe o scena electronica in care ei detin inca coroana (Mezzanine este un album clasic, de 5 stele, si la fel de actual ca in ziua in care a fost lansat) - si dupa o pauza de 7 ani de la albumul precedent, am fost tentati sa consideram ca orice lanseaza ei este genial.

Albumul iti ia ochii prin numarul mare de colaborari si de voci: Horace Andy, Damon Albarn (Blur, Gorillaz), Tunde Adebimpe (TV On The Radio), Guy Garvey (Elbow), Martina Topley-Bird, Hope Sandoval (Mazzy Star), Adrian Utley la chitara si John Baggott la clape/pian (ambii ex-Portishead). Heligoland are unele cantce geniale, insa majoritatea insa sunt doar bune. Unele seamana cu materialul de pe 100th Window (Rush Minute), altele au castigat in calitate prin prezenta la voce a Martinei Topley Bird (Psyche, Babel) iar altele au o tristete mult prea virala si nemijlocita (Fat Of The Blade, Saturday Come Slow).

E adevarat ca nu poti re-inventa trip-hop-ul dupa 20 de ani de activitate, sau poate ca anii in care Massive Attack debordau de inventivitate au trecut, existand voci ce considera albumul Heligoland o mare dezamagire, “a dull residue of what once was“, insa eu il recomand ascultat seara, la ore tarzii, in singuratate, de preferat cu un pahar de merlot in apropiere. Eu cred ca Heligoland va trece proba timpului. Cand il compari cu albumele precedente nu straluceste insa daca il izolezi de trecutul glorios al trupei, iti dai seama cat de bine infipt si primitor este.

Massive Attack continua sa te indemne la meditare pe teme independente de mizerul politic-local-actual, la o perspectiva mai larga asupra umanitatii dar si sa te duca in acelasi timp intr-o stare de visare si de placere, iar Heligoland este o experienta audio mult prea calda pentru acest inceput friguros de an.

De ascultat: Girl I Love You (featuring the beautiful voice of Mr. Horace Andy) si Atlas Air.

Tags: electronica, massive attack, trip hop

Category: Best of 2010